"Barbatii la care ne gandim se pot imparti in doua clase : barbatii care ar trebui sa ne placa,dar nu ne plac,si barbatii care nu au nici un motiv sa ne placa,dar ne plac" Jerome K.Jerome
De curand,am vizionat o emisune,cu o doamna de poveste,Carmen Tanase.Imi place aceasta femeie,o admir si am ascultat cu sufletul la gura,tot ce spunea dumneai,imi era interesant sa o cunosc altfel,decat o vedeam la televizor.Insa cel mai mult mi-a placut,o fraza de a dumneai :"Nu am nevoie de un barbat care sa schimbe un bec sau sa bata un cui,asta pot sa o fac si singura."Intr-adevar,locuind singura,intr- casa mare,imi dau bine seama,ca suntem in stare,nu numai sa batem un cui sau sa schimbam un bec,ci sa facem mult mai mult din,asa-numitul,lucru al barbatilor.Si nu pot sa o contrazic,nicidecum,pe Carmen Tanase,noi nu avem nevoie de barbati care sa ne faca aceste lucruri,da vrem ajutor in jurul casei din partea lor,dar cel mai mult,femeia doreste sa fie FEMEIE.
Am cunoscut destui barbati,pe unii i-am avut ca iubiti,iar pe altii ca prieteni si nu stiu daca am experienta necesara sa vorbesc despre ei.Unii poate ma vor judeca,indiferent barbat sau femeie,insa stiu ca pot sa vorbesc,si nimeni nu ma poate impiedica sa scriu ceea ce simt,am tot dreptul.Uneori ma gandesc,ca multi din cei ce ma citesc,sau putinii care ma citesc,nu vor intelege mesajul meu,de fapt nu e un mesaj,e doar o parere,pe care o scriu,fiindca imi place sa scriu,asa ma regasesc.Recitind de multe ori cele scrise de mine,imi dau seama ca sunt poate prea directa,ca nu ma sfiesc sa vorbesc de tot ce simt si sa discut barbatul,sexul si dragostea cu atata libertate.Imi place sa scriu despre asta,fiindca stiu ca oricat de directa nu as fi,mintile voastre sunt mult mai perverse.
Cu ceva timp in urma,o cunoscuta de a mea,a citit blogul meu,si m-a intrebat daca toate astea le scriu eu,si desigur nu am putut decat sa ii confirm,si ea mi-a spus ca e foarte trist ce scriu si parca as fi o femeie trecuta prin viata,care nu are nimic frumos in jurul ei si nu intelege de ce? Am putut doar sa-i spun ca scriu,doar atunci cand sunt suparata,trista,de asta e totul asa de trist.De fapt,trebuia sa ma uit adanc in sufletul meu,si sa vad e chiar asa? Nu stiu,de ce... si cum am ajuns la asa stari,dar oricum,de sunt obosita,iubesc tot ce e in jurul meu,dar nu intotdeauna.
Recunosc,ca multe tristeti si dezamagiri,vin din partea barbatilor,dar asta e lectia vietii - prin asta trecem,prin asta invatam,prin asta ajungem la pamant si prin asta,mai tarziu ne ridicam.Cum,am scris si mai sus,am cunoscut destui barbati,ca prieteni,ca iubiti,si totusi o impresie despre barbati mi-am facut doar analizand iubitii mei,fiindca prietenul e prieten,si atat.Poate au fost prea multi,poate prea putini,oricum o viata intreaga o sa tot descoper barbatul,dar niciodata nu am sa uit ce mi-a spus un fost iubit : "tine minte,pentru toata viata,barbatii mereu sunt ca copii",si cred ca are dreptate,de fapt,sunt sigura ca are,la experienta care a avut-o in viata,cred ca mi-a spus adevarul.Intr-o oarecare masura,pot sa afirm ca toti barbatii sunt aceeasi.Aceeasi,deoarece,exact ca si noi,ei sunt in cautarea perfectului,ei iubesc femeile,ei se iubesc pe ei,ei vor atentie,ei vor grija,ei vor mangaiere,ei vor sa faca dragoste cu o singura persoana,de care sa nu se sature niciodata.
Cred ca azi nu e cea mai resusita zi,ca sa vorbesc despre barbati,fiindca e mare nebunie in suflet.Nu stiu ce incerc sa imi explic astazi,nu stiu daca nu cumva caut o definitie pentru tot ce se intampla,caut o explicatie sau poate vreau doar sa fauresc barbatul din mintea mea.Am iubit nebuneste,am avut si prima dragoste,si a doua.... si a treia a fost,si acolo m-am limitat,mi-am promis ca nu ma mai indragostesc,dar cred ca am dat-o in bara,nu pot fara iubire,nu vreau sa traiesc fara iubire.Acei putini ani de singuratate,m-au imbatranit,era atat de trist si de jalnic sa traiesc fara sentimente,incat mi-am dat seama ca nu pot sa traiesc far ele si fara un barbat.
Cum au fost,de fapt barbatii din viata mea? - identici,aproape.Nu m-au iubit toti,si nici eu nu i-am iubit pe toti,insa din fiecare am luat cate ceva,dupa fiecare,parca ma schimbam si continui sa ma schimb din ce in ce mai mult,de la o copila slaba si naiva,te transformi intr-o femeie puternica,dar la fel de proasta uneori.Frica de singuratate,m-a facut,de mult ori,sa ma arunc in unele brate,fara ca sa le iubesc,aceasta frica m-a facut sa ma amagesc ca iubesc,sa ma amagesc ca sunt fericita,sa ma amagesc ca traiesc,dar acum nu imi este frica de singuratate,mi-e frica de iubire,mi-e frica de paiune nebuna.Nu am regretat niciodata ce am facut,nu am regretat niciodata de nici un barbat din viata mea,fiindca fiecare mi-a dat o lectie,si un sut in fund ca sa tind spre perfectiune.Nu pot sa urasc barbatii,fiindca ei m-au facut sa ajung aici.Nu i-am judecat niciodata pe ei,ci doar pe mine,intotdeauna am cautat problema si vina in mine,de aceea in fiecare zi tindeam spre culmile unei femei perfecte.Ei m-au facut puternica,de la ei am invatat ca trebuie sa am incredere in mine,si pana la urma,am ajuns sa ma iubesc nebuneste,sa iubesc orice particica a trupului si a sufletului meu,si stiu ca pentru multi am fost prea buna.Ei nu au semanat la exterior niciodata,era toti diversi,care mai slab,care mai plin,care mai inalt,care mai scund,care blond,care brunet,era o variatie,dar tre sa recunosc ca unii din ei semanau foarte mmult la caracter,si cel mai nasol a fost cand am gasit pe cineva care seamana perfect cu mine,tre sa recunosc atunci mi-a fost cel mai greu.E greu sa lupti cu tine.
Stiu ca nu toti m-au iubit,insa stiu ca toti m-au respectat,si asta inseamna mult mai mult pentru mine.M-am bucurat pentru fericirea fiecaruia,si cand mi-au cerut ajutor i-am ajutat,si cand le-am cerut,eu,lor,mi-au fost alaturi.E greu sa spun ce simt,e greu sa gasesc cuvinte,tocmai in aceasta perioada destul de dificila pentru mine.
Barbatul,uneori imi da aripi.Si,Doamne,cat de greu e cand atractia,e mai presus ca ratiunea.Esti puternica,infrunti multe,dar sunt zile,cand vrei sa pui capul pe pieptul unui barbat si sa uiti de tot,sunt zile cand vrei doar sa te stranga cineva in brate,sa te mangaie pe crestet,si sa stii ca e doar langa tine.Si contrazic acum mii de barbati si femei,banii nu aduc fericirea,daca nu ai langa tine un suflet pereche.Tot dispare,atunci cand intelegerea si iubirea nu persista.
Iubesc barbatul,pentru ca langa el ma simt femeie.Iubesc barbatul pentru ca el ma face sa ating culmile placerii,pentru ca el ma face sa ma simt iubita,protejata si fericita.Iubesc barbatul pentru ca ma strange in brate,pentru ca sunt a lui,pentru ca imi place sa ma simt a lui.Pentru ca barbatul meu,va fi cel mai bun,pentru ca atractia ramane nebuna si in timp,pentru ca el este jumatate din mine,pentru ca el ma iubeste,pentru ca el este al meu,si atat.Si strig acum... "STRANGE-MA IN BRATE"
P.S Iubesc barbatul,pentru ca langa el ma simt femeie.
Комментариев нет:
Отправить комментарий